...care provine din lipsa de apropiere si temerile care nu iti dau voie sa traiesti totul asa cum ai vrea..de fiecare data cand ai incercat ai esuat..iti este atat de frica de esec incat juri ca nu vei mai incerca niciodata.
Dar vine o noua sansa...de care nu poti profita la intesitatea ei..si poate de aceasta data chiar merita..dar devii atat de rece incat nu mai dai voie nimanui sa te atinga..
Devii atat de straina chiar si pentru tine incat a disparut orice zambet de pe chipul tau..si te ascunzi in acelasi spatiu verde ce te linistetste..altceva nu mai exista..si chiar daca exista nu conteaza!
Aceeasi farsa..acelasi destin pe care il urasti..tot ceea ce vrei se distruge...stii ca niciodata nu vei intalni adevarata fericire..si te obisnuiesti cu acest gand..te obisnuiesti cu ochii tai fara stralucire,cu lipsa de iubire,cu zambetul fals,cu teatrul pe care il joci..te impaci cu calea ta..desi nu e nici pe departe ceea ce ti-ai dorit..si uite asa ai devenit o alta piatra..
Unde sunt sperantele tale de copila?unde au disparut?De ce ai lasat sa se intample asa?..si de ce nu poti face nimic sa opresti asta?
..”Asa a fost sa fie”..te-ai oprit sa colectionezi zambete..zambetele sunt doar o inchipuire..toti oamenii putem trai fara ele..asa ca mai bine te lipsesti total..
Mai bine iti revii din stare..desi esti constienta ca fara acea stare..totul se duce pe pustii...